Doamna, sunteti pocaita?

Si la un moment dat...

Am copil. N-am ce sa fac. Sablonul mamelor ocupate cere ca uneori sa uite de ele insele. Nu uneori, de cele mai multe ori. Intr-un mediu dinamic in care de zeci de ori pe zi pui mana pe servetelele umede si uscate, scutece si creme, geluri de dus si prosoape, haine si bavete, jucarii, mancare si vesela si de sute de ori pe copilul deplin incarcat de miscari browniene, apare o distanta cosmica intre propriile degete si un ruj rezistent la transfer ori un tratament de rasfat cu Veet Easygrip.

Tocmai de aceea, fara artificii suplimentare, iti cumperi o fusta lunga, larga, eventual scumpa si iesi in lume, tot in lesa copilului care de data asta vrea scos afara, dus in parc, la copii, la iarba verde, sa-si toarne nisip in cap sau mai bine sa-l arunce in ochii altor copii. S-a creionat imaginea, da?

Nu e timp pentru toate, apelezi la "mestesuguri".

Vizita

O dimineata de vara, intr-o luna de iulie 2012. Cu masina ticsita de lucruri si oameni, am mers in vizita la casa bunicilor. S-a intamplat ca mama sa-si gaseasca niste parteneri de negot fix in fata portilor si i-a invitat din drum, in curte. La sat e multa ospitalitate...asa ca...erau multi, vreo 3 adulti barbati (nevestele pazeau van-ul in strada), restul puzderie de copii, rotofei si dezbracati, cu pigmentul ca ciocolata Kandia cu 75% cacao.

Despachetam pe rand din masina: bagaje, copil, inclusiv tot ce inseamna bucatarie, farmacie, ingrijire copil si ma miscam incoace si-ncolo cu sandalele la nivelul solului, in fusta mea lunga, cu tricoul care ma acoperea bine, cu parul strans fedeles, eu ochelarista fiind si evident incalecata de nevoia de atentie a celei mici. Jucatorii in comertul cu pene, acum clienti de business ai mamei, cu fetele lor bronzate asistau la "spectacol" calarind niste buturugi aflate in mijlocul curtii.

Fara sa stea mult pe ganduri, unul mai gras cu luciu de bronz pe fata si pe bratele golase pana-n umeri ma abordeaza dupa ce-si luase inima in dinti:

"Doamna, sunteți pocăită?!"

M-a lovit o realitate negandita pana atunci, neconsiderata si deloc onoranta. Nu ma vedeam decat o mama obosita. Dar altii descoperisera convertirea religioasa.

Si sincer, ce era sa-i spun? "Ma nene, nu, sunt doar neepilata!"