Mă căzneam ca în fiecare zi de câteva luni încoace să ajung la timp la office... În ultima clipă am încuiat uşa şi am iesit în stradă să iau un microbuz din faţa blocului...Nu s-a lăsat mult aşteptat şi am purces la a găsi un spaţiu comod şi liber în mijlocul autovehiculului unde să lenevesc până la a doua staţie:).
Pe locurile cu faţa spre culoarul maşinii stăteau aşezate persoane de toate vârstele şi o proaspătă mamă, cu un pui de om infăşurat într-o salopetă grena, cu cinci acoperăminte pe ţeastă şi deasupra, pentru protecţie, o faţă de pernă mică, de un alb murdar, despre care abia apoi am aflat ce rol are...Stând acolo lânga tânără, era in discuţii o bătrână cochetă de oraş care îi ţinea morală: aflase că bucata de carne din braţe nu avea decât 10 zile şi tocmai îi certa mama pentru iresponsabilitate!!...Copilul scâncea sub pânză. Mama grijulie a îndepărtat faţa de pernă şi dedesubt, toţi ochii bulbucaţi din maxi-taxi au vazut un sân descoperit, de mărimea unui bostan mijlociu, umflat şi negricios, cu un sfârc cât ziua de mâine care acoperea faţa plăpândă a sugarului...îi ieşise din gură şi mumă-sa tocmai se chinuia să i-l îndese la loc.
Pe loc, privind de sus, chipul mi s-a schimonosit, am inghiţit cu greu şi am rămas ţintuită de priveliştea ca-n picturile lui Rubens...Bătrâna îi spunea să ajute copilul să poată trage laptele...cumva să îşi ţină sânul cu mâna de dedesubt; atunci a scos mama la vedere degetele muncite şi unghiile jegoase pe care le-a pus deasupra sfârcului apăsând totul peste gura copilului ce respira din greu sub presiunea mamei novice. Din picioare, o alta “cunoscătoare” a intrebat de ce n-a chemat ambulanţa să vină să o ducă la clinică?!...Că nu se cade ca o mamă ieşita din spital vineri, să plimbe copil de 10 zile prin oraş marţi şi tocmai într-un maxi-taxi plin ochi! Maica fătului se plângea că nu ştie dacă va mai ajunge după Paşte în oraş....pentru că nu mai are bani...şi nici în prezent nu era sigură că îi vor ajunge cei pe care îi are să se întoarcă acasă. Lacrimile au început să i se rostogoleasăa pe obraz...a tras de faţa de pernă şi s-a sters pe ochi...haplea de la sânul mamei tot se muncea acolo cu frământatul sfârcului...atunci se văzu că maică-sa purta o cămşă peste care avea un pulover lăţos din ceva fibre împletite care lăsau scame şi fire în urmă, şi probabil nici gura copilului nu a fost ocolită.
Mi-a fost suficient cât am văzut...şi ca un apogeu, momentul în care laptele tâşnea vesel din sfârcul mamei pentru că îşi presase halca de piele si carne ca sa elibereze “seva elaborată” a fost un fel de maxim al burlescului mămesc... Aşteptam staţia să cobor ca pe mântuire...
Mi-au rămas în minte adidaşii roşi şi blugii strânşi pe ea...o femeie de ţară, la vreo 28-30 de ani...cu părul prins neglijent într-o clamă la ceafă...o mamă pe care mulţi dintre noi nu ne-am dori să o fi avut...
Traiasca experimentele sociale!:)
